top of page

Noutăți

Diana Ciubotaru

Draw4Future - Experienta creionarii viitorului


Am crescut cu certitudinea ca nu pot desena. De cand eram mica, trecand prin fiecare etapa de educatie formala am fost convinsa ca eu si desenul nu suntem elemente compatibile. Fireste, îmi placea sa mazgalesc si petreceam ore in sir colorand in carti de colorat, auzind mereu cate un comentariu despre cum nu reuseam adesea sa raman incadrata in liniile conturate ale formelor de pe paginile de colorat. De fapt, cel mai de impact moment pe care mi-l amintesc legat de desen e de pe vremea cand eram la gradinita si cand am desenat ceva, nu stiu nici azi ce era, dar stiu doar ca ce desenasem eu ii facusera pe colegii mei sa rada de mine. A fost unul din momentele alea in care mi-as fi dorit sa ma ascund sub scaun.

Dar a fost si unul dintre momentele de care imi aduc aminte cu drag. Norocul meu a fost sa am o educatoare care a stiut sa gestioneze situatia asa incat scena respectiva sa fie azi doar o amintire dulce-acrisoara si nu o zdruncinare din temelii a firii.


La scoala, la orele de desen, ma simteam depasita de picturile desenate frumos pe tabla pentru care, in încercarea de a le reproduce, mereu aveam cate o nota de 8. Singurele momente de incantare pe care mi le amintesc erau atunci cand invatasem sa desenez cu ata, o tehnica prin care nu prea ai cum sa dai gres pentru ca orice ai face obtii niste forme si culori pe care le poti interpreta oricum ti-ai dori tu. Iar imaginatia mea putea construi povesti intregi in jurul imaginilor respective.


Douazeci de ani mai tarziu credinta mea ca eu nu pot desena a ramas la fel de vie, chiar daca impactul si conotatia pe care acest gand mi le aducea s-au diminuat semnificativ in comparatie cu anii copilariei. Constientizarea tuturor celorlalte lucruri pe care le pot face adult fiind estompeaza din rani. Raman doar cicatricile, atat a amintirilor dureroase cat si a celor frumoase.

De aceea atunci cand am aflat ca voi participa la un training despre desenat, Draw4Future, in cadrul unui proiect international Erasmus+, in care Gamma Institute este partener, am stiut ca urmeaza o experienta unica. Timp de 7 zile, am învatat cum sa creez forme si figuri pe care sa le pot integra in felul meu analitic de a structura si de a stoca informatiile. Am descoperit ca, la fel ca orice alt mod de exprimare, desenul si schitele grafice au un alfabet al lor pe care il poti invata așa cum invata un copil sa contureze bastonase si liniute, articuland cu atentie fiecare bucata dintr-un viitor cuvant. Am invatat cum sa ”desec” imagini complexe in parti componente asa incat sa le pot transpune pe propria mea coala de hartie. Am descoperit firescul miscarilor mainii pe foaie si placerea de a crea propriile povesti. Am prins curaj sa-mi arat ”creatiile” si am simtit din ce in ce mai rar nevoia de a ma scuza pentru anti-talentul meu. Am înteles cum pot sa exersez prin simple cautari pe internet a schitelor de desen pentru copii.


A fost o experienta care m-a adus din nou in copilarie, in universul creator de siluete si culori. Dar mai mult decat atat a fost o coborare in mine prin care am invatat sa nu ma judec ca sa pot sa nu judec pe altcineva pentru ceea ce ar putea parea o neadaptare la niste standarde estetice sau creatoare. Am invatat sa ma las sa desenez ca sa pot îndemna si pe altul sa faca la fel. Am descoperit cum pot folosi desenul pentru a ma exprima in mod vizual si mai ales cum pot transpune in imagini (exersate in prealabil, totusi), idei abstracte si nu numai, pentru a avea un impact mai mare asupra celor care ma asculta.

Certitudinea pe care o am azi e ca pot invata să fac orice, dar mai ales sa-mi desenez viitorul.


Cu drag,

Alexandrina Coslet Psihoterapeut in formare Scoala Sistemica de Formare by Gamma Institute

bottom of page