Noutăți în cercetare: Prea mult timp petrecut de tineri online conduce la probleme ale sănătății mentale în rândul acestora
- Diana Ciubotaru
- 10 hours ago
- 5 min read
Adolescenții își petrec din ce în ce mai mult timp online și sunt conectați între ei prin tehnologii digitale. Deținerea de dispozitive mobile și utilizarea rețelelor sociale au atins niveluri fără precedent și există studii și cercetări care arată că această conexiune constantă dăunează sănătății mentale a adolescenților.
Conectivitatea constantă a adolescenților a condus la îngrijorări cu privire la modul în care tehnologiile digitale pot influența mai multe aspecte ale vieții lor, începând de la nivelul lor de activitate fizică și capacitatea lor de a interacționa cu ceilalți față în față, până la constatarea recentă că prea mult timp online contribuie la problemele de sănătate mentală în rândul acestora.
Petrecerea timpului pe dispozitive și ecrane este acum o parte obligatorie a demersului educațional și a modului de comunicare al multor adolescenți, cu familia și prietenii. Dispozitivele mobile au devenit, de asemenea, un mijloc principal de consum a mai multor moduri de divertisment, care au atras întotdeauna adolescenții – videoclipuri, filme, muzică și jocuri. Diverse aplicații educaționale și interactive pot stimula, dezvoltarea cognitivă și abilitățile sociale la copii.
Cu toate acestea, pe de altă parte, utilizarea excesivă și necontrolată a tehnologiei poate avea efecte negative cum ar fi scăderea calității somnului, probleme de concentrare și riscuri crescute de tulburări mentale, probleme de sănătate precum anxietatea și depresia. Studiile indică faptul că copiii și adolescenții sunt vulnerabili la stres psihologic, inclusiv îngrijorare, neputință, anxietate și frică (Ravens-Sieberer, 2022).
Cercetările arată, de asemenea o corelație între utilizarea rețelelor sociale și simptomele crescute ale depresiei la copii și adolescenți. Cei care petrec ore întregi pe rețelele de socializare tind să fie mult mai vulnerabili la o stimă de sine scăzută și anxietate socială. Acest lucru se poate datora expunerii la conținut negativ, hărțuire cibernetică și presiune pentru a menține o imagine de sine perfectă online.
În ciuda acestor „prejudicii online” (comportamente care creează dependență, hărțuirea cibernetică și șantajul, exploatarea online) există o lipsă de consens cu privire la modul în care tinerii pot îmbunătăți „calitatea” timpului lor online. Acest lucru se datorează în parte faptului că detaliile despre ceea ce constituie utilizarea „sănătoasă” a dispozitivului sunt neclare și probabil diferă în ceea ce privește factorii socio-demografici (Joseph Firth, Marco Solmi, Johanna Löchner, Samuele Cortese, José Francisco López-Gil, Katarzyna Machaczek, Jeffrey Lambert, Hannah Fabian, Nicholas Fabiano, John Torous, 2025).
Factori ce pot favoriza afectarea sanatatii mintale în randul tinerilor
Deși este adevărat că efectele mici pot avea implicații semnificative și importante din punct de vedere clinic pentru sănătatea publică, aceasta necesită ca efectele să fie estimate cauzal și să existe dovezi convingătoare ale direcționalității și impactului.
Înțelegerea factorilor care conduc la afectarea sănătății mentale în rândul tinerilor constituie o criză de sănătate extrem de importantă. Dacă rețelele sociale și smartphone-urile joacă un rol ocazional, chiar și unul mic, trebuie să fim capabili să răspundem eficient (Candice L Odgers, Michaeline Jensen, 2020). Pentru a se asigura că suntem capabili să ținem pasul cu evoluția rapidă a noilor tehnologii digitale și cu potențialele legături ale acestora cu bunăstarea adolescenților, va fi necesar sa acordăm o atenție deosebită următoarelor aspecte:
Riscul online al adolescenților reflectă adesea vulnerabilitățile lor offline.
Adolescenții cu antecedente de victimizare sunt mai susceptibili de a fi hărțuiți, victimizați și solicitați online. În mod similar, adolescenții care se confruntă cu probleme de sănătate mentală offline au mai multe șanse să caute conținut online mai negativ și să petreacă mai mult timp „pândind” pasiv, comparativ cu interacțiunea altora în spațiile online.
Starea socio-economică contează și ea, deoarece tinerii din familiile cu venituri mici tind să raporteze mai multe experiențe negative pe rețelele de socializare.
Timpul pe ecran nu mai este un construct util, dar încă domină cercetarea și discursul public.
Cercetătorii, factorii de decizie politică și părinții trebuie să treacă dincolo de concentrarea asupra timpului pe ecran și să schimbe atenția pe modul în care adolescenții interacționează cu tehnologiile digitale în viața lor de zi cu zi.
Majoritatea măsurătorilor de utilizare a tehnologiei digitale pe care se bazează studiile ți cercetările sunt reduse la o singură măsură, a timpului petrecut online sau, mai recent, la timpul petrecut pe o anumită platformă sau tip de comportament online. Cu toate acestea, este probabil ca natura interacțiunilor online să fie mai relevantă pentru înțelegerea oricăror efecte potențiale asupra sănătății mentale decât este o măsură globală a numărului de minute sau ore pe care un tânăr le petrece online.
Tehnologiile digitale oferă noi oportunități de a sprijini toți adolescenții, dar mai ales pe cei vulnerabili.
Ceea ce a fost discutat mai rar este modul în care noile tehnologii ar putea fi valorificate pentru a stimula conexiunea socială și a implica adolescenții în moduri de utilizare care să le susțină sănătatea mentală.
Adoptarea rapidă a noilor tehnologii digitale poate amplifica inegalitățile existente în sănătatea mentală și starea de bine a adolescenților.
Este posibilă apariția unui nou tip de decalaj digital, în care diferențele dintre experiențele online amplifică riscurile în rândul adolescenților deja vulnerabili, în sensul că, copiii din familiile cu venituri mai mari au mai multe șanse să primească două sau mai multe forme de mediere activă a siguranței pe internet din partea părinților comparativ cu cei din familiile mai sărace.
Tehnologiile digitale sunt aici pentru a rămâne și au devenit omniprezente în viețile și relațiile tinerilor. Restricționarea accesului adolescenților la noile tehnologii nu este o solutie, deoarece noile tehnologii pot fi utilizate ca o sursă valoroasă de sprijin social sau sunt necesare pentru a construi abilități digitale și interpersonale (mediate digital) pentru economiile viitorului. În ceea ce privește sănătatea mentală, ceea ce este cel mai necesar este concentrarea asupra modului de a ajunge la tineri atunci când sunt în criză și când au nevoie de sprijin.
Doar cu gânduri bune,
Mihaela Ioan,
Psiholog clinician
Psih. Mihaela Ioan este psiholog principal la Clinica de Psihologie Gamma, psiholog clinician și formator în cadrul Școlii Sistemice de Formare Gamma.
Mai multe despre cum e influențată sănătatea mentală a tinerilor vom discuta la WPS 2025: The Human Out of the Box în cadrul workshop-ului Stilul de viață sănătos la tineri.
Nu te-ai înscris încă?
Contactează-ne la adresa de mail contact@scoalasistemica.ro sau la numărul de telefon +40770 342 192 pentru mai multe detalii.
Bibliografie:
1. Promovarea utilizării sănătoase a dispozitivelor digitale: recomandări pentru tineri și părinți
Joseph Firth, Marco Solmi, Johanna Löchner, Samuele Cortese, José Francisco López-Gil, Katarzyna Machaczek, Jeffrey Lambert, Hannah Fabian, Nicholas Fabiano, John Torous
Prima publicare: 15 ianuarie 2025
2. Evaluarea impactului tehnologiei digitale asupra sănătății mintale a copiilor și bunăstarea psihologica
World Psychology · iulie 2024
autori: Sri Haryanto, Universitatea Sains Al-Quran Jawa Tengah, Indonesia
Jemmy Jemmy, Universitatatea Budi Luhur, Indonesia
Helmin Rumbiak, Universitas Cenderawasih, Indonesia
Fitri Amaliyah Batubara, Universitas Negeri Medam, Indonesia
Eka Apriyanti, Universitas Patompo, Indonesia
3. Sănătatea mintală a adolescenților în era digitală: fapte, temeri și direcții viitoare
Candice L Odgers, Michaeline Jensen
Versiunea editorului a acestui articol este disponibilă la J Child Psychol Psychiatry
2020 Jan 17;61(3):336–348. doi: 10.1111/jcpp.13190
Комментарии