Co-terapia, dorință-vis-provocare

De la începuturile demersurilor mele interioare, fie în rol de client sau de viitor terapeut, am fost atras, intrigat și fascinat de modelul terapeutic al celor doi oameni care se susțin, potrivesc, completează și lucrează împreună. Fie că au fost modele autohtone sau figuri emblamatice de pretutindeni, mi s-a părut fascinant modul în care energia a două ființe, aparent atât de diferite, poate modula și facilita un proces personal profund.

Am bifat experiența la folderul personale/TBD, dar a rămas un vis lăuntric și un obiectiv din categoria “poate vom vorbi despre el cândva”. Am proiectat acest vis refulat mai întâi în relațiile de cuplu, din principiul „e mai usor în doi”, apoi în cele profesionale cu gândul că, dacă mă țin aproape de mentori, voi găsi poarta spre urmarea unui drum greu de urmat prin forța propriei conștiințe. Experiențele din această postură și gândire au condus la tot atâtea dezamăgiri.

Și totuși, ca terapeut bărbat singur în cabinet am resimțit de multe ori nevoia unui feedbak feminin în procesul terapeutic și am dat curs. De la solicitarea unei prezențe punctate în timpul unui travaliu, am trecut la etapa echipei de reflexie și, când dorința venită din nevoie s-a estompat sub impulsul de a experimenta altfel munca de zi cu zi din cabinet, am putut trăi momentul așteptat. Nu una, ci mai mai multe experiențe total diferite, ca echipă, conjunctură, obiective și dinamică de lucru.

Terapia în echipă de co-terapeuți s-a dovedit o provocare cu multe avantaje, dar și dileme de rezolvat. Se simte nevoia unei structuri a procesului, dar lasă deschise porțile imaginației, intuiției, diferenței de gen și abordare, precum și nebuniei de a verifica ipoteze care ar fi limitate în procesul individual. Crește dinamica, efervescența terapiei, dar ridică ștacheta atingerii obiectivului stabilit. Compatibilitatea coechipierilor este una din provocările cele mai importante.

Avantajele procesului abordat de doi terapeuți sunt de netăgăduit. Oferă o dublă perspectivă, facilitează conținerea dublei proiecții, îmbunătățește relația terapeutică, scade durata intervenției și crește eficiența implementării noilor soluții. Alternarea stilurilor terapeutice catalizează ieșirea din circularitatea disfuncțională și creează premiza deciziei de schimbare. Oferă ocazia unui proces viu, alert, cu impact evident pentru cei veniți în cabinet. Și, nu în ultimul rând, o perspectivă duală de terapeut activ și observator, atât asupra procesului cât și pentru colegul de echipă. Și, e super fun!

Mulțumesc și sunt recunoscător celor care au participat sau care au susținut acest demers. Rămân un susținător și un experimentator al metodei, cât despre reguli sau tehnici...cele care nu există încă, le vom inventa!

Cu drag de co-creație, Adrian Stogrea Psihoterapeut de familie și cuplu Gamma Institute

Vom prezenta aceasta cazuistica la evenimentul Dreamer, 25-27 mai la Iasi. te poti inscrie aici, vino sa ne cunoastem https://www.gamma-conference.com/events/wps-dreamer

#proces, #psihoterapeut de familie si cuplu, #co-terapie, #relatia terapeutica