Noutăți în cercetare: recomandarea Gamma Institute
Dovezi științifice privind efectele benefice ale timpului petrecut în natură asupra bunăstării psihice
Prin intervențiile psihoterapeutice urmărim echilibrarea persoanei și creșterea stării de bine, iar în acest sens recomandăm diverse metode care stabilizează sistemul nervos, făcând trecerea de la activarea sistemului nervos simpatic la activarea sistemului nervos parasimpatic care susține regenerarea la nivel fizic, dar și psihic. Printre aceste activitățile pe care persoanele le preferă în mod intuitiv pentru a se relaxa este să petreacă timp în natură, iar știința ne încredințează de efectele benefice ale mediilor naturale.
Efectul benefic al timpului petrecut în natură, inclusiv în zonele verzi urbane și periurbane, este promovat și de Organizația Mondială a Sănătății în raportul Green and Blue Spaces and Mental Health pe care îl puteți consulta aici: https://iris.who.int/bitstream/handle/10665/342931/9789289055666-eng.pdf.
Cercetările arată că a fi în spații verzi, cum ar fi parcuri, păduri, munți și în alte spații de asemenea, este benefic pentru bunăstarea fizică și mentală a oamenilor. Deși avem mai puține dovezi privind efectele spațiilor albastre, un studiu din 2020 (https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/32590148/) a arătat o îmbunătățire a dispoziției și a stării de bine după plimbări pe marginea unei ape, comparativ cu o plimbare în spațiul urban.
Numeroase studii au arătat că expunerea la medii naturale susține funcționarea cognitivă în cazul adulților. Există multe mecanisme biologice posibile în spatele avantajelor expunerii la medii naturale verzi sau albastre. O explicație este aceea că aceste beneficii provin probabil din ceea ce se numește teoria restabilirii atenției, expunerea la natură ajutând la ameliorarea oboselii mentale și îmbunătățirea capacității de concentrare. Spre deosebire de atenția concentrată pe care o folosim în rezolvarea sarcinilor de la locul de muncă, natura oferă stimuli care pot fi captați de atenție în mod involuntar și pot provoca ceea ce se numește „fascinație blândă”, o experiență plăcută, neamenințătoare, care este interesantă, dar care nu necesită toată atenția noastră. Se pare că mediile verzi încurajează „mindfulness fără efort”. Natura poate fi apreciată într-un mod contemplativ, fără a consuma resurse cognitive și a aduce o stare de oboseală, cu efect de stimulare a creativității.
În acest fel, „mintea ta poate rătăci și te poți gândi la lucruri în același timp”, spune Marc Berman, care studiază neuroștiința environmentală. „Când oamenii sunt în natură, ei tind să se gândească la subiecte legate de spiritualitate și călătoria lor de viață.”
O explicație interesantă a efectului relaxant al plimbărilor în natură oferă cercetarea lui Hagerhall și colaboratorii (Human physiological benefits of viewing nature: EEG responses to exact and statistical fractal patterns - https://pubmed.ncbi.nlm.nih.gov/25575556/). Rezultatele au arătat că unele din efecte pozitive ale vederii naturii pot fi explicate prin proprietățile fractale ale elementelor naturale, forma naturală a fractalului fiind importantă pentru inducerea răspunsurilor alfa, un indicator al unei stări de veghe relaxată și al atenției interiorizate.
Matt Stevenson și colaboratorii au verificat efectele timpului petrecut în natură asupra funcțiilor cognitive ale copiilor, într-un studiu realizat în 2019 pe un grup de 33 de copii cu vârste între 10 și 14 ani (Cognitive Restoration in Children Following Exposure to Nature: Evidence From the Attention Network Task and Mobile Eye Tracking - https://pmc.ncbi.nlm.nih.gov/articles/PMC6370667/). Rezultatele obținute au arătat că după ce copiii au făcut o plimbare de 30 de minute într-un mediu natural - cu câmpuri de iarbă, terenuri agricole și zone de pădure - au avut rezultate mai bune la o serie de teste legate de atenție decât au făcut-o după ce s-au plimbat printr-o zonă urbană. Folosind echipamente de urmărire a mișcărilor ochilor, studiul a arătat efecte de îmbunătățire a timpului de reacție și faptul că există o reducere a efortului cognitiv atunci când vedem imagini naturale. Aceste rezultate susțin idea că natura trezește o fascinație intrinsecă și dorința de a explora scena în timp ce obținem informații vizuale, dar într-un mod care nu este obositor pentru sistemul cognitiv.
De asemenea, studiul confirmă decoperirile anterioare conform cărora expunerea pe termen lung la spațiul verde influențează pozitiv dezvoltarea regiunilor corticale și a proceselor cognitive asociate cu stabilitatea performanței la copii.
Expunerea la medii naturale are efecte nu numai de relaxare, ci și de reducere a problemelor de sănătate mentală, precum anxietatea și depresia. Bray și colaboratorii au cercetat aceste efecte ale expunerii la spații naturale, verzi și albastre, într-un studiu realizat în 2022. Ei au analizat 48 de cercetări în care subiecții au fost tineri cu vârste de 14-24 de ani care trăiesc în mediul urban, din țări de pe toate continentele. (Exploring the role of exposure to green and blue spaces in preventing anxiety and depression among young people aged 14–24 years living in urban settings: A systematic review and conceptual framework
Au descoperit dovezi solide că o plimbare de 15 minute în pădure sau parc poate îmbunătăți starea de spirit și scade nivelul anxietății comparativ cu a fi pe o stradă în mediul urban, iar expunerea la vegetație rezidențială este asociată cu un risc mai mic de depresie în rândul tinerilor.
Studiile oferă, de asemenea, câteva perspective asupra mecanismelor cauzale, cum ar fi legăturile dintre spațiul verde și proprietățile de restaurare care conduc la o ruminație redusă. Cercetătorii sugerează patru mecanisme prin care expunerea la mediile naturale poate afecta sănătatea mentală: expunerea mediului/calitatea aerului, activitatea fizică, contactele sociale și coeziunea și reducerea stresului.
Mecanismele mai puțin cercetate includ expunerea microbiană și compuși organici volatili biogene. Cercetările au arătat, de exemplu, că practica japoneză de „scăldat în pădure” (Shinrin-yoku), care implică mersul lent într-o pădure și inhalarea substanțelor volatile numite fitoncide care sunt eliberate de copaci, reduce oboseala mentală, tensiunea arterială, atenuează simptome depresive și îmbunătățește sănătatea mentală.
O altă explicație a efectelor naturii asupra ființei umane ne apropie de spiritualitate, prin ipoteza biofiliei, care sugerează că oamenii au o dorință înnăscută de a se conecta cu natura și alte forme de viață. Patricia Hasbach, psihoterapeut și ecopsiholog, afirmă: „Ne întoarcem acasă când intrăm în spații albastre sau spații verzi. Crește sentimentul de a face parte din ceva mai mare decât noi înșine.”
Psih. Specialist Livia-Cătălina Băețică este psihoterapeut sistemic de familie si cuplu la Clinica de Psihologie Gamma și formator în cadrul Școlii Sistemice de Formare Gamma
Intră pe:
https://www.scoalasistemica.ro/news/formare-psihoterapie-sistemica-de-familie-si-cuplu-acreditata-cpr-1 pentru a te înscrie la cursurile noastre și a te certifica în consiliere sau psihoterapie sistemică de cuplu și familie.
Te așteptăm la Gamma!
Referințe:
Bray, I., Reece, R., Sinnett, D., Martin, F., & Hayward, R. (2022). Exploring the role of exposure to green and blue spaces in preventing anxiety and depression among young people aged 14–24 years living in urban settings: A systematic review and conceptual framework. Environmental Research, 214(4), 114081. https://doi.org/10.1016/j.envres.2022.114081
Hagerhall, C. M., Laike, T., Küller, M., Marcheschi, E., Boydston, C., & Taylor, R. P. (2015). Human physiological benefits of viewing nature: EEG responses to exact and statistical fractal patterns. PubMed, 19(1), 1–12.
Stevenson, M. P., Dewhurst, R., Schilhab, T., & Bentsen, P. (2019). Cognitive Restoration in Children Following Exposure to Nature: Evidence From the Attention Network Task and Mobile Eye Tracking. Frontiers in Psychology, 10. https://doi.org/10.3389/fpsyg.2019.00042
Vert, C., Gascon, M., Ranzani, O., Márquez, S., Triguero-Mas, M., Carrasco-Turigas, G., Arjona, L., Koch, S., Llopis, M., Donaire-Gonzalez, D., Elliott, L. R., & Nieuwenhuijsen, M. (2020). Physical and mental health effects of repeated short walks in a blue space environment: A randomised crossover study. Environmental Research, 188, 109812. https://doi.org/10.1016/j.envres.2020.109812